Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna

Reglementări în domeniul biosecurităţii

  Principalele acte normative care fac obiectul reglementărilor în domeniul biosecurităţii sunt:

     -Legea nr. 214/2002 privind regimul de obţinere , testare, utilizare şi comercializare a OMG.

    -Legea 59/2003 privind ratificarea Protocolului de la Cartagena  privind biosecuritatea

   -Ord. MAPAM nr. 462/15.07.2003 privind evidenţa agenţilor economici care cultivă plante modificate genetic

Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii

          Autorizarea agenţilor economici  care cultivă OMG se face prin procedură specifică de către  MMDD Bucureşti

•            Evaluarea riscurilor

•      Dat fiind faptul că, biotehnologia este un domeniu nou, se cunosc puţine aspecte legate de interacţiunea organismelor modificate genetic cu diferite ecosisteme. Anumite îngrijorări, legate de noua tehnologie, includ efecte negative potenţiale asupra biodiversităţii şi riscurile potenţiale  privind sănătatea umană. Astfel putem enumera:

•  
  • modificarea neintenţionată a gradelor de competitivitate şi virulenţă sau a altor trasături care caracterizează speciile în cauză (posibil impact negativ asupra speciilor nevizate-insecte benefice, spre exemplu;
  • potenţialul plantelor de cultură  modificate genetic de a deveni buruieni (când o plantă de cultură  devine mai invazivă decât specia parentală, probabil prin transferul genelor  proprii la rude sălbatice );
  • stabilitatea  insertului genetic, deci posibilitatea ca o gena să îşi piardă eficienţa sau să fie retransferată la o altă specie gazdă.

•      Măsuri de monitorizarea riscurilor  şi de intervenţie în caz de accidente

      Teoretic riscul este produsul dintre efectul potenţial dăunător  asupra sănătaţii şi nivelul de expunere la acest efect. Prin urmare, riscul poate să apară  doar la un anumit nivel de expunere a consumatorului la un efect potenţial dăunător al alimentului.

       Evaluarea riscului asociat consumului unor alimente care conţin aditivi  sau contaminanţi (reziduuri de erbicide, medicamente de uz veterinar) presupune parcurgerea a trei etape :

   -  identificarea şi caracterizarea pericolului;

evaluarea expunerii;

caracterizarea riscului sau probabilitatea cu care  se va manifesta un efect dăunător ca urmare a expunerii.

Monitorizarea  riscurilor provocate de organismele modificate genetic  trebuie să se desfăşoare pe o durată de timp mai mare, încât să permită detectarea atât a efectelor potenţiale imediate  cât şi a efectelor întârziate, identificate în evaluarea asupra riscului de mediu. Planurile de monitorizare  trebuie mereu revizuite şi modificate adaptate la specificul si caracteristicile fiecărui OMG în cauză. Monitorizarea poate privi  efectele pe care modificarea genetică urmăreşte  să le producă la organismele ţintă, dar şi alte elemente nespecifice care pot fi luate în considerare, cum ar fi:

•  
  • efecte asupra organismelor nevizate, provenite  din modificarea genetică incluzând dezvoltarea unei rezistenţe  de către speciile sălbatice înrudite sau de către dăunători;
  • răspândirea, stabilirea şi persistenţa în medii sau  ecosisteme nevizate;
  • încrucişarea  alogamă  cu specii sălbatice înrudite, compatibile din punct de vedere sexual, făcând parte din populaţii naturale;
  • schimbări neprevăzute în comportamentul de bază al organismului;
  • modificări ale biodiversităţii.

•    Planul de monitorizare  trebuie să cuprindă detalii cu privire la zona de monitorizat, parcela ocupată cu cultura modificată genetic, precum şi zonele adiacente sau apropiate, cultivate sau necultivate, iar evaluarea rezultatelor monitorizării poate indica  ce alţi parametri ar fi necesar să fie monitorizaţi în cadrul programului. Astfel rezultatele monitorizării şi supravegherii organismelor modificate genetic, pe un timp şi spaţiu suficient de mare, corelate cu cercetări suplimentare ne pot oferi informaţii certe care pot fi utilizate în procesul decizional.

Etichetare şi trasabilitatea  OMG

   Produsele  OMG vor fi etichetate de către producător, pentru aducerea la cunoştinţă şi atenţionare a calităţii produsului pentru consumator.

Controlul implementării legislaţiei

   La data actuală nu există organisme specializate care să se ocupe de controlul implementării legislaţiei în domeniu.

Suprafeţe cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic

 Datorită exploziei demografice şi necesităţii de a asigura cantităţi cât mai mari de hrană s-au căutat noi procedee de obţinerea de producţii sporite. În timp s-a încercat introducerea unor modificări ale informaţiei genetice în vederea sporirii variabilităţii şi implicit a şanselor de a selecţiona plante cu caractere utile, prin iradierea s-au prin tratarea seminţelor cu diferite substanţe  chimice. Din informaţiile  publicate în literatura de specialitate, la nivel mondial în anul 2001 a fost înregistrată o suprafaţă de 52.6 milioane ha  cultivate cu plante modificate genetic (PMG). Principalii producători de PMG sunt: SUA cu 72%, Argentina cu 18%, Canada cu 6%, China cu 3% şi alţi producători cu 1%. 

      Pe teritoriul judeţului Covasna  nu sunt înregistrate suprafeţe cultivate cu plante modificate genetic, fapt confirmat de  Direcţia Agricolă Covasna.

Perspective

     Fiind o activitate nouă culturile de OMG-uri sunt controversate. Pe de o parte Comunitatea Europeană se opune introducerii acestora în cultură, in timp ce pe plan mondial şi în special în  SUA, Argentina, Canada, China aceste culturi câştigă teren. Aceasta  bazat pe avantajele economice ale acestor culturi şi pe faptul că nu sunt dovezi că introducerea acestora in alimentaţie ar provoca daune sănătăţii consumatorilor. În consecinţă viitorul va confirma sau infirma extinderea acestor culturi.